Alba Iulia
Alba Iulia este un municipiu, reședința județului Alba din Transilvania. Se află în partea central-vestică a României. Are în subordine administrativă localitățile Bărăbanți, Micești, Oarda și Pâclișa. Populația este de 66.369 locuitori, conform recensământului din 2002. Importanța sa istorică provine din data de 1 decembrie 1918, când, aici a avut loc
Marea Unire.
Denumiri
Română: Alba Iulia, vechi: Bălgrad, Bălgărad.
Maghiară: Gyulafehérvár, Károlyfehérvár, Erdélyifehérvár, Fehérvár, Fejérvár.
Germană: Weißenburg, Karlsburg, Carlsburg; dialectul săsesc: Weissenbrich.
Latină: Apulum.
Rusă: Алба Юлия.
Sârbă: Алба Јулија, vechi: Београд.
Istorie
Orașul a fost un important centru politic, economic și social, numit Apulon pe vremea Dacilor, fiind menționat de geograful grec Ptolemeu. După ce partea sudică a Daciei a devenit provincie a Imperiului Roman, capitala districtului Dacia Apulensis a fost stabilită aici, iar orașul a căpătat denumirea de Apulum. Apulum a fost unul dintre marile centre din Dacia Romană și stabilimentul Legiunii XIII Gemina.

Catedrala Catolică
construită în sec XII - XIII
În secolul IX, orașul a fost menționat sub numele de Bălgrad ("Cetatea Albă"). Opera "Gesta Hungarorum" ("Gesturile Ungurilor") menționează un conducător Gyula (Geula, Jula) ce a descoperit orașul și l-a făcut capitală a regatului în timpul secolului X. În timpul stabilirii Episcopiei Catolice în Transilvania, după ce Ștefan I al Ungariei a adoptat Catolicismul, prima catedrală a fost construită în secolul XI.
Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail din prezent a fost construită în secolele XII - XIII.
În 1442 Ioan Huniad, Voievod al Transilvaniei, a folosit cetatea pentru a pregăti o mare bătălie împotriva Imperiului Otoman. Cetatea a fost lărgită în timpul acestei perioade și a servit drept loc veci al lui Huniad după moartea sa.

Noul Testament - 1648
Ca "Gyulafehérvár" (Cetatea albă a lui Gyula), Alba Iulia a devenit capitala Principatului Transilvaniei în 1541, statut ce a rămas până în 1690. În timpul conducerii Prințului Gabriel Bethlen, orașul a atins un punct înalt în istoria sa culturală, cu înființarea unei academii. Alte momente importante în dezvoltarea orașului au fost crearea Bibliotecii Batthyanaeum în secolul XVIII, și a căii ferate în secolul XIX.

Statuia lui Mihai Viteazul
din Alba Iulia
La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, Voievod al Valahiei, a intrat triumfal în Alba Iulia în urma victoriei din bătălia de la Șelimbăr și a devenit guvernator de Transilvania. Alba Iulia devine capitala strălucitului domn în timpul scurt cât el reușise să săvârșească cea dintâi unire a Țărilor Române. În 1600 Mihai Viteazul a câștigat stăpânirea Moldovei, unificând cele trei principate sub conducerea sa până în 1601, la asasinarea sa de către agenții generalului Giorgio Basta. Realizarea făcută de Mihai are o semnificație istorică pentru români, reprezentând prima unificare a celor trei țări românești ale Valahiei, Moldovei și a Transilvaniei.
Cetatea Alba Carolina ce poate fi admirată în zilele noastre a fost ridicată între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificație bastionară de tip Vauban din România. La 1784, pe același platou al Cetății, marii mucenici ai neamului, Horia și Cloșca, sufereau supliciul frângerii pe roată, pentru că au avut curajul să ceară la Viena o viață mai bună pentru poporul român.

Marea Adunare din
Întâi Decembrie 1918
În 1918, peste o sută de mii de români (numărul exact este disputat între istoricii români și maghiari), reprezentanți ai saxonilor transilvăneni și alte minorități din Transilvania, s-au adunat la Alba Iulia în 1 decembrie, acum comemorată ca
Zi Națională (după comunism), să audă proclamarea
Marii Uniri a Transilvaniei cu România. În 1922, Ferdinand a fost încoronat simbolic rege al României la Alba Iulia, ca un act asemănător cu cel al lui Mihai Viteazul. Alba Iulia, faimoasa cetate a Bălgradului, a fost aleasă de către Consiliul Național Român Central, pentru a primi poporului român din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestui neam. În urma acestui eveniment, aici a fost construită
Catedrala Reîntregirii Neamului.
Date generale

Alba Iulia în Europa
Poziție geografică: Municipiul Alba Iulia este situat în vestul Depresiunii Transilvania, între cursul mijlociu al râului Mureș, Munții Metalici și Munții Trascăului. Este străbătut de cursul inferior al râului Ampoi.
S-a dezvoltat în jurul cetății Alba Carolina, în partea dreaptă a cursului râului Mureș. Are o lungime de aproximativ 8-10km (N-S) și o lățime de 2-5km (E-V). Suprafața este de 103,65 km².
Coordonatele centrului sunt 46°04'23"N 23°34'48"E. Elevația centrului este de 222 m altitudine.
Județul Alba are o suprafață de 6.242 km² și se întinde atât în zona montană cât și în cea de deal și podiș.
Din punct de vedere
administrativ, are rang de capitală a județului Alba. Are în subordine administrativă localitățile Bărăbanți, Micești, Oarda și Pâclișa.
Primar: Mircea Hava, Partidul Democrat, începând cu anul 2000.

Căi de acces
Acces: Localitatea Alba Iulia este străbătută de drumul național DN 1 (București - Brașov - Alba Iulia - Cluj Napoca - Borș) ce se suprapune pe E81 (Sebeș - Alba Iulia - Turda). Șoseaua de centură ocolește aproape tot orașul prin partea estică, făcând parte din DN1. Din Alba Iulia pornește DN 74 (Alba Iulia - Zlatna - Brad).
Prin partea de est a orașului trece calea ferată Vințul de Jos - Teiuș. Din Alba IUlia pornește calea ferată spre Zlatna, pe care operează societatea Regiotrans, începând din 2006. În prezent, în gară opresc aproximativ 45 de trenuri ale CFR.
Clima prezentă este cea continentală moderată cu influență oceanică, de deal cu efect de föhn. Verile sunt călduroase (18...21°C), iernile blânde (-5...-3°C), temperatura medie anuală fiind de +10°C.
Cantitatea medie anuală de precipitații: 650 mm, viteza vântului: 3,5 - 5,5 m/s, durata strălucirii soarelui: 2000 - 2200 ore.
Economie

Turnătoria fabricii Saturn SA
În Alba Iulia există aproximativ 4.000 de firme. Industriile cele mai reprezentative sunt: porțelan, prelucrari textile, alimentație, turnătorie și turism.
Astfel,
Apulum SA este cea mai reprezentativă pentru produsele din porțelan.
Incov SA produce covoare persane. Tot în Alba Iulia își are sediul
Albalact, renumită în toată țara pentru produsele lactate. Altele ar mai fi itreprinderea mecanica
Saturn SA ce efectuează piese din fontă, fabrica de pantofi
Ardeleana SA,
Resial SA de produse refractare,
Uteps SA.
Deoarece se află într-o zonă viticolă, a Târnavelor, Alba Iulia este renumită prin șampania care-i poartă numele și alte produse alcoolice fabricate de societatea
Vinalcool.
Turismul este destul de dezvoltat, singura și cea mai importantă atracție turistică din oraș fiind Cetatea Alba Carolina. Aceasta este mereu vizitată de turiști străini, iar în viitor va fi inclusă în programele europene de turism.
Localitățile din mediul montan al Județului Alba sunt frecventate de turiști români dar și străini. Stațiunea de schi, Arieșeni-Vârtop este cea mai reprezentativă pentru Munții Apuseni.
Populație
În urma recensământului din 2002, în Alba Iulia exista o populație de
66.369 persoane, din care 31.656 de sex masculin și 34713 de sex feminin. În comparație cu anul 1992, când existau 71.168, populația se află într-o scădere de 6,7%
Structura populației pe etnii
| | Alba Iulia | județul Alba | | Total | 66369 | 382999 | | români | 62655 | 346109 | | maghiari | 1822 | 20682 | | rromi | 1513 | 14502 | | germani | 210 | 1313 | | ucrainieni | 9 | 34 | | sârbi | 2 | 6 | | turci | 11 | 21 | | tătari | 0 | 2 | | slovaci | 1 | 16 | | evrei | 21 | 28 | | ruși | 1 | 13 | | bulgari | 7 | 19 | | cehi | 1 | 5 | | croați | 3 | 4 | | greci | 5 | 9 | | polonezi | 0 | 8 | | armeni | 1 | 3 | | sloveni | 0 | 4 | | ruteni | 13 | 13 | | italieni | 47 | 113 | | chinezi | 5 | 6 | | albanezi | 1 | 5 | | găgăuzi | 0 | 2 | | macedonieni | 0 | 1 | | ceangai | 6 | 15 | | altă etnie | 15 | 41 | | nedeclarată | 20 | 25 | | | Structura populației pe religii
| | Alba Iulia | județul Alba | | Total | 66369 | 382999 | | ortodoxă | 58234 | 329328 | | romano-catolică | 1665 | 5010 | | greco-catolică | 1770 | 13894 | | reformată | 857 | 14713 | | evanghelică augustană | 47 | 505 | | evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană | 72 | 502 | | unitariană | 50 | 1835 | | armeană | 0 | 0 | | creștină de rit vechi | 21 | 76 | | baptistă | 1234 | 4341 | | penticostală | 1466 | 7289 | | adventistă de ziua a șaptea | 90 | 672 | | creștină după evanghelie | 75 | 1008 | | evanghelică | 23 | 110 | | musulmană | 16 | 51 | | mozaică | 21 | 28 | | altă religie | 520 | 2746 | | fără religie | 53 | 367 | | atei | 50 | 153 | | nedeclarată | 105 | 371 | |
Pagini din Enciclopedie cu legături aici: