Cetatea Alba Carolina este cea mai importantă atracţie turistică din municipiul Alba Iulia. Contruită în perioada anilor 1714-1738, este considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România, sau chiar din sud-estul Europei.

Construcţia

În urma asediului Imperiului Austoungar şi înfrângerea turcilor în 1683, în Transilvania îşi fac prezenţa trupele austriece. La iniţiativa împăratului Carol VI de Habsburg din anul 1714 se aprobă construcţia Cetăţii “Alba Carolina”. Planurile ei au fost întocmite de arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Lucrările de construcţie s-au desfăşurat sub comanda feldmareşalului austriac de origine franceză, Eugeniu de Savoia. Piatra de temelie este pusă în data de 4 noiembrie 1715. Construcţia cetăţii a fost terminată în anul 1738, la ea lucrând peste 20.000 de iobagi.

Arhitectura

Cetatea este un fort în formă de stea, cu ziduri groase, cu şapte bastioane: Eugeniu de Savoia, Sf. Ştefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano şi Sf. Elisabeta. Zidurile cetăţii sunt construite din cărămida, piatră de cariera sau din ruinele cetăţii romane, grosimea lor fiind la bază 3m, iar la vârf 1,20 m. Zidurile sunt sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza împingerile pământului. Construcţia impresionantă este înconjurată de şanţuri de apărare.

Cele şase porţi triumfale asigurau accesul în cetate au fost construite în stil baroc, împodobite cu basoreliefuri care înfăţişează figuri şi scene mitologice, realizate de Johann Konig. Trei dintre porţi erau spre oraş, iar celelalte trei erau spre câmpul de instrucţie din vest. Porţile impresionează prin frumuseţea decoraţiunilor, fiind unice in arhitectura militara europeana. Din cele şase porţi, se mai păstrează în forma iniţială doar porţile I, III şi IV, iar din poarta II, se mai păstrează doar stâlpii laterali. Decoraţia inspirată din mitologia antică a fost realizată de sculptori ca Johann Konig, Johann Vischer şi Giuseppe Tencalla.

Rolul

Între secolele XVIII - XIX cetatea a îndeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei şi de depozit general pentru armament. Între zidurile ei s-au desfăşurat evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului român: epilogul răscoalei lui Horea şi Marea Unire a Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918.

Dimensiuni

Suprafaţă totală a cetăţii este de 70 ha, iar diametrul maxim de 0,9 km. Perimetrul total al zidurilor este de aproximativ 12 km. Înălţimea zidurilor de apărare este de 10-20 m.

Pagini din Enciclopedie cu legături aici: